Scris de Zorin Diaconescu
Invitatul şi colaboratorul nostru permanent, Zorin Diaconescu, ne face onoarea de a publica primul articol pe blogul nostru, pe care clujenii și nu numai îl aşteaptă cu plăcere și interes. Îi mulţumim!
/1/… se îmbină în amintirile mele cu mirosul cărților din biblioteca de la Filo. În rafturile acelea de lemn masiv locuiau dincolo de timp Homer, Shakespeare, Byron, Balzac și atâția alții pe care nu cred să-i fi numărat vreodată cineva. I-am invidiat o viață întreagă pe cei care au izbutit să nu se mai despartă de bibliotecă, trăind între sala de lectură și cofetăria din vecini unde se bea cafea ieftină și coniac prost și unde se fumau în neștire legendarele țigări ”Carpați”.
Locul devenea și mai prietenos iarna, când gazul sfârâia în soba înaltă de teracotă și geamurile ca de catedrală se înveleau în perdele de aburi. Era un refugiu, un sanctuar, unde erai primit fără prea multe întrebări și erai liber să stai cât pofteai. Întotdeauna mi-am închipuit că nimeni nu pleacă dintr-un astfel de loc de bună voie. Dar, la fel ca mulți alții, n-am avut încotro.
Invitaţi la lectură:
Zorin Diaconescu, Melami, Vania, Aurora, Clipe de Cluj, Xaba,Carmen,Coolnewz, Cati, Gabriela Cimpoca,CELLA, Gabriela Ilieş, Alicee, Gabriela Savitsky, Caius, Ioan Sorin Usca, Gina, Gabi123, Gabriela, Gabriela Elena, ,Hai ca se poate, Georgiana, Nea Costache, Theodora,Teo Negură, Redsky, Zina, Veronicisme.
În primul rând îi spun bun venit invitatului şi colaboratorului nostru permanent, Zorin Diaconescu, pe care îl ştiu de la TVR Cluj, din presa, media în general. Şi tot in primul rând, îl felicit pentru acest articol cu parfum de studenţie şi cărţi şi…Carpaţi! Mulţumim pentru prezenţă ! 🙂
Nu imi dadeaù seama nici cum de unde stiu locul asta! 🙂
Are dreptate Zorin. Bibliotecile au miros aparte si un farmec al lor, pe care in adolescenta ori in studentie il percepi cu totul diferit decat la varsta maturitatii. Sunt sanctuare in care intri cu inima si mintea deschisa pentru intalnirile cu eroii din carti.
Mi se face dor de Biblioteca de la Casa Matei! 😉
am facut intr-o iarna practica la biblioteca rafinariei. nu era extrem de mare, insa numarul de volume pe care imi doream sa le citesc era impresionant. aveam o nerabdare de a parcurge cat mai multe, incepeam o gramada, intrebam colegii ce minunatii au descoperit sau ma retrageam intr-un colt si uitam de lume adancita in filele cartii. din pacate eram pusi pe distractie si clipele de liniste erau destul de scurte 😉
Dar pana la urma tot ai citit cate ceva. Asta vedem noi acum. 🙂
Scurt, concis, ca o tabletă cu gust de amintiri.
Zorine, te mai așteptăm pe aici! 🙂
Uite, Zorin vine chiar mâine cu o nouă Ilustrată de Cluj! 😉
şşş…
Biblioteca de la Drept era mulllttt mai faină 😉
da’ şi la filo am ros ceva ‘coate de mese’
în ‘barul lor’ n-am ‘stat’ că aveam ‘motive subversive’ dar… pe alea din fotografie am şi eu ‘steaua mea’ 😉
imeidiat după uşa aia importantă era un telefon public căruia, dacă ar mai exista, i-aş pune multe întrebări înlăcrimate… de la etajul I şi… din cabinetul de engleză… avansaţi 🙂 / 🙁
* alee 🙁
Toate bibliotecile au un miros aparte. Cartile au un miros aparte, n-as da niciodata foaia pe pagina de internet!