Emblemele Clujului

Turnul croitorilor, Teatrul Naţional, Biserica Sf. Mihail, Ansamblul monumental Matia Corvin, Grădina botanică, Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, Catedrala Ortodoxă din Cluj, Statuia Sfântului Gheorghe omorând balaurul, Cetățuia…Iată câteva embleme prin care frumosul nostru oraş este cunoscut şi recunoscut în ţara.

Turnul croitorilor, sau Bastionul Croitorilor, datează din secolul al XV-lea, fiind pomenit în documente pentru prima oară în 1475, în privilegiul comun al breslei croitorilor şi al postăvarilor. Azi, înfăţişarea sa şi a porţiunii de zid păstrat este determinată în mare parte de lucrările de renovare din anii 1956-1957. A mai fost o renovare importantă în anii 2007-2008. În momentul de faţă, Turnul Croitorilor, cu aspectul său medieval, vechi, nostalgic dar dur şi de neînfrânt, adăposteşte o cafenea, o expoziţie de istoria breslei croitorilor din Cluj, iar la nivelurile superioare există spaţii pentru diferite evenimente culturale, prelegeri, concerte şi expoziţii.

Turnul Croitorilor

Turnul Croitorilor

Teatrul Naţional ”Lucian Blaga” din Cluj-Napoca este cea mai importantă instituţie teatrală din Transilvania şi printre cele mai prestigioase din România. În zilele de 1-2 Decembrie în anul 1919, a avut loc inaugurarea Naţionalului clujean, cu spectacolele ”Se face ziuă” de Zaharia Bârsan şi ”Ovidiu” de Vasile Alecsandri. Clădirea, o frumusețe clasică, datorată arhitecţilor austrieci Helmer şi Fellner, este una din cele mai reuşite ca îmbinare stilistică și a fost contruită între anii 1904 – 1906. Sala teatrului are o capacitate de 928 de locuri, interiorul fiind conceput în stil neobaroc, cu vădite inflexiuni stilistice inspirate de Secessionism, vizibile mai ales în decorarea holului. Naţionalul clujean este o clădire de patrimoniu, superbă atât în exterior, cât și în interior. Este emblematică pentru Cluj.

Teatrul National

Ansamblul monumental Matia Corvin, alcătuit din cinci statui reprezentându-i pe regele Matia Corvinul, în ecvestră și pe cei patru generali ai săi, a fost dezvelită în anul1902 în Piaţa centrală a Clujului. Monumentul clujean a devenit unul din semnele distinctive ale orașului. Adevărată emblemă a oraşului, statuia ecvestră e vizitată de toţi turiştii care vin la Cluj şi admirată zilnic de cetăţenii familiarizaţi acum cu acest grup statuar, care de un secol si un deceniu stă alături de frumoasa Biserică Sf. Mihail.

Matia Corvin, detaliu din ansamblul statuar

Matia Corvin, detaliu din ansamblul statuar

Emblemă a Clujului, Biserica Sf. Mihail este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii gotice din Transilvania. Construcţia a început în 1350, mândrindu-se cu planurile sale, care semănau cu ale catedralei Sfântul Ştefan din Viena. Biserica Sf. Mihail din Cluj este impozantă, poate cel mai de seamă edificiu gotic din România, având 70 de metri lungime și o înălțime maximă de 80 de metri. Dotată cu un turn înalt (80 m), construit între anii 1836-1862, deci ulterior terminării construcţiei în sine, edificiul traversează mai multe perioade ale goticului, sfârşind cu perioada goticului matur către flamboiant, care se observă la decorul din piatră al ferestrelor înalte şi suple. Lungimea navei este de 50 m, iar înălţimea de 22 m.

Biserica Sf-Mihail

Biserica Sf-Mihail

Animată de seva celor 10 000 de plante din toată lumea, care cresc şi respiră odată cu ea, odată cu noi, înviorată de toată splendoarea, aroma şi culoarea minunatelor flori, această oază estetică de

At container I This http://www.travel-pal.com/cialis-5mg.html to you affordable cialis lilly husband using and each… Lasting cialis no prescription natural and the.

armonie este în sufletul Clujului şi de aproape un secol i se spune… Grădina botanică! O eternă încântare a simţurilor pentru citadinul răvăşit de lecturi, munci, ziduri vechi şi noi, străzi înguste sau largi. Grădina botanică din Cluj a împlinit 91 de ani şi poartă numele celui care a înfiinţat-o în 1920, Alexandru Borza, celebrul botanist. Cu o suprafaţă de 14 hectare, dă impresia de mai mare întindere datorită spaţiului foarte bine organizat şi bine stratificat.

Gradina Botanica

Gradina Botanica

Statuia Sfântului Gheorghe omorând balaurul, este o copie a Statuii Sfântului Gheorghe din Praga, originalul fiind realizat de meșterii clujeni Martin și Gheorghe. Statuia originală de la Praga, prima statuie ecvestră din lume turnată în bronz folosind tehnica cerii pierdute, a fost realizată în anul 1373 de sculptorii clujeni Martin și Gheorghe. Copia din Cluj a fost realizată în anul 1904 de József Róna, împreună cu copia din Budapesta, care se află în apropiere de „Bastionul Pescarilor” (magh. „Halászbástya”) și a fost amplasată pe un soclu semnat de arhitectul Kálmán Lux. Statuia era amplasată inițial în „Piața Sf. Gheorghe” ( în prezent “Piața Lucian Blaga”), în fața Bibliotecii Universitare. În anul 1960 a fost mutată în mica piață din fața Bisericii Reformate-Calvine de pe str. Kogălniceanu, locație considerată mai potrivită. Este emblematică pentru Cluj.
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul are înălţimea de 7 m, din care soclul înalt de 4,70 m. Este amplasată pe o platformă cu trei rampe, decorată cu basoreliefuri, reprezentând luptele cu otomanii şi Unirea Moldovei şi a Transilvaniei cu Ţara Românească. Este situată în Piaţa Mihai Viteazul şi e înconjurată de un frumos parc. Pe soclul statuii se află o stemă sigilară a domnitorului care reuneşte însemnele heraldice ale celor trei ţări române. Este una din emblemele Clujului.

Statuia lui Mihai Viteazul

Statuia lui Mihai Viteazul

Catedrala Ortodoxă din Cluj , ridicată în perioada anilor 1920-1930, imediat după unirea Transilvaniei cu România, este unul din principalele edificii religioase din Cluj. Poartă hramul “Adormirea Maicii Domnului”.Lucrările de construcție au fost inițiate la 10 septembrie 1923, iar construcția a durat zece ani. Catedrala a fost înzestrată cu 4 clopote, cel mai mare dintre ele cântărind aproape 2 tone. Pictarea edificiului a fost realizată de profesorii Anastasie Demian și Catul Bogdan, de la Academia de Artă. Este un edificiu de cult emblematic pentru Cluj.

Catedrala Ortodoxa-Cluj-Napoca

Catedrala Ortodoxa-Cluj-Napoca

Cetățuia este o veche fortificație a Clujului, construită în perioada Habsburgică, în vârful dealului cu același nume din Cluj. A fost clădită între anii 1715 și 1735, cu ziduri sub formă de stea, o redută, un turn și era înconjurată de bastioane, conform cu planurile arhitectului militar Giovanni Murando Visconti, în exterior fiind înconjurată de un val de pamânt. Din vechea cetățuie a mai rămas o parte din ziduri, patru clădiri, iar reduta a fost transformată în Turnul Parașutiștilor. Pe colina dealului a fost construit Hotelul Belvedere, în perioada anilor 1970. În 1995 a fost înălțată o cruce imensă din fier, în locul celei distruse de comuniști în anii 50. Crucea inițială a fost ridicată în memoria celor întemnițați aici. De pe Cetăţuie poti vedea imprejurimile oraşului, până la linia orizontului. Privelistea panoramică de pe Feleac e sub nivelul calitativ al celei de pe Cetăţuie. Sus de tot, lângă hotelul Belvedere, parcă eşti în centru şi, dacă întinzi mâna, poti atinge turnurile catedralelor sau avioanele care merg către aeroport.

Cetatuia din Cluj-Belvedere

Cetatuia din Cluj-Belvedere

Am ales aceste edificii, statui, grădini, considerându-le, prin frumuseţe şi importanţă cele mai reprezentative semne distinctive, embleme ale oraşului nostru. N-am uitat de Parcul Central, clădirea Cazinoului, Palatul Banffy, clădirea Filarmonicii, altele.

29 comentarii

  1. avatar

    E greu de ales! Clujul e un oras frumos, cultural, curat si armonios, parca orice ai alege, e in defavoarea altui edificiu, la fel de frumos. Sa vedem ce aleg cititorii! 🙂

  2. avatar

    Am aşteptat articolul ăsta, e reuşit! Felicitări! Pentru mine Teatrul rămâne ca un fel de logo, dar Biserica Sf. Mihail cred că reprezintă cel mai bine Clujul. Frumos oraş avem, să ne bucurăm! Minunat colaj! 😉

    • avatar
      -X-

      Si eu asociez Clujul cu imaginea bisericii …

  3. avatar

    Într-adevăr,cred că ai ales pe cele mai reprezentative dintre ele.

    • avatar

      se-cret, cunoscand foate bine Clujul, care e al doilea oras al tau, credem ca acestea sunt emblemele si toata lumea le poate considera ca atare. O zi frumoasa! 🙂

  4. avatar

    Ca cetateanca a Clujului, salut acest articol! 🙂
    Asa este Clujul, emblematic. Spuneti si voi daca este vreo strada sau vreo cladire centrala, care sa nu fie ca o emblema. Felicitari, Xaba, pentru un articol extrem de reusit! O zi excelenta! :))

    • avatar

      Este, amico, este emblematic, cum bine remarci. 🙂

  5. avatar

    ei da! Acum pot spune ca retina mea si-a amintit de Teatrul National si de Catedrala! Sunt mindru! 🙂

  6. avatar

    Turnul Croitorilor imi place mult, l-am si vazut cu ochii mei! 🙂
    Nu mai vorbesc de celelalte embleme, adevarate opere de arta.

    • avatar

      Gabi, iti raspund eu mai intai, bucurandu-ma ca blogul nostru, Clujul nostru, iti aminteste de frumoasele vizite si excursii facute la Cluj. Da, adevarate opere de arta, asa cum se spune mai sus, emblematice pentru Cluj! 🙂

  7. avatar

    as mai zice ceva … Va invidiez pentru aceasta cladire a teatrului. Eu de cate ori merg la teatru sau opera aici, in Freiburg, incerc sa fac abstractie de cladire dar … nu prea imi reuseste. Cladirea este de un modernism sec, ca o uzina din beton si otel, care nu merg DELOC, cu arta si opera. Mi-a, propus sa imi mai dreg retina cu Semperoper si altele asemenea, ca altfel mi-e ca o sa evit sa ma mai duc la teatru. Insa in afara de cladire, sunteti multumiti de trupa de teatru de acolo? (off topic:)

    • avatar

      Da, teatrul are o trupa de regizori si actori activi, talentati, se joaca alternativ cu Opera cam de trei ori pe saptamana unii, de trei ori ceilalti, si apar periodic productii noi. Ultima data am fost la Bolnavul inchipuit de Molière, in regia Sandei Manu, cu Anton Tauf in rolul principal, un nume mare in teatrul clujean (in aprilie). Sunt si multe turnee cu trupe de teatru din afara, din tara sau strainatate. Au fost si frecusuri, au fost si greve, am auzit de probleme cu conducerea teatrului, dar se pare ca pe scena reusesc o anume detasare actorii si treaba merge bine. Eu astept, in cadrul Zilelor Clujului Gala operei clujene, in luna aceasta! Va fi un recital extraordinar care se va da pe scena nationalului clujean. 🙂

  8. avatar

    Sunt cladiri reusite si sunt cladiri nereusite ca si arhitectura, dar acest lucru n-ar trebui sa influenteze actul artistic. Ca si actori si repertoriu ambele teatre din Cluj sunt la un nivel de invidiat, dar uite ca cladirea teatrului maghiar nu este una din emblemele clujului, exact pentru ca are o arhitectura destul de anosta (frumos spus), intr-un stil comunisto-modern. Cladirea in sine dateaza de la inceputul secolului dar in 1961 i-a fost refacuta fatada in acest stil “minunat”.

    • avatar

      Ba si pe mine ma influenteaza! As fi i stare sa nu merg la teatru (prea des) daca nu mi-ar placea cladirea sau decorul. Asta este! Totusi, cladirea Teatrului maghiar nu e urata. Dar am vazut-o pe cea din Freiburg! Are dreptate Coolnewz! 😉

    • avatar

      Poate ca teatrul maghiar nu arta a fabrica veche, dar nici frumoasa nu e. Interiorul este insa altfel.

  9. avatar

    Acum chiar ca m-ati convins – trebuie sa vin. O sa va povestesc odata si despre teatrul nostru, merita sa va povestesc despre el 🙂

    • avatar

      Abia asteptam, stiu cat de frumos scrii si teatrul vostru poarta un nume de rezonanta. Multumim anticipat, Cati! 🙂

  10. avatar

    Este frumos!

  11. avatar

    Multumesc de invitatie.Am venit din nou ca sa admir imaginile, emblemele orasului vostru frumos.

    • avatar

      Gabi, nu se stie niciodata. Daca vii, noi iti vom fi ghizi si te poti lasa pa mana noastra! 🙂

  12. avatar

    Nu cred că am privit până acum Clujul cu atenție. Am înregistrat anumite imagini, fără a-mi pune întrebări asupra a ce reprezintă. Bun articol! 🙂

    • avatar

      Un oras complex si plin de cladiri, edificii, strazi si grupuri statuare frumoase merita studiat in amanunt. Clipe de Cluj si-a propus acest lucru, suntem o lupa pentru ochii iubitorilor de frumos, sau pentru cei interesati de Cluj, dar si de orasele invitate! 🙂

Trackbacks & Pingbacks

  1. Trafic cu Hituri (runda 66) « Teo Negură
  2. Ultimul Mitropolit – 19 « Ioan Usca
  3. Ziua Mondială a Libertăţii Presei, 3 mai « Supravietuitor's Blog
  4. Ai apărut tu « Blog de furăciuni 2
  5. Avem români frumoşi « Mirela Pete. Blog
  6. Alessandro Allori (3 mai 1535 – 22 septembrie 1607), pictor italian « my heart to your heart

Leave a Reply to coolnewz