Luna mai în Grădina Botanică

Grădina Botanică din Cluj este o instituţie ştiinţifică, didactică şi educativă, subordonată Universităţii Babeş-Bolyai. Bazele acestei prestigioase instituţii au fost puse de către profesorul Alexandru Borza în 1920 . Pe o suprafaţă de 14 ha, pe un teren cu configuraţie variată, potrivit pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor de pe diferite continente, sunt cultivate circa 10.000 de categorii specifice.

 Fotografii de Csaba Pete (click pentru mărire)

gb1 gb2 gb3 gb4 gb5 gb6 iris malin minuni roz albastru trandafir salbatic

Grădina Botanică este împărţită în mai multe compartimente: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic şi medicinal.

Sectorul ornamental găzduieşte, în funcţie de sezon, multitudinea speciilor şi varietăţilor de plante care au calitatea de a fi, prin excelenţă, decorative .

Peste 120 de taxoni de lalele, zambile, brânduşe, narcise, sunt prezente aici în fiecare primăvară. În sezonul estival, sectorul ornamental este populat de circa 350 de varietăţi de trandafiri , precum şi de speciile şi varietăţile florilor de grădină, cunoscute şi cultivate peste tot în lume, ca plante decorative.

Sunt prezente aici peste 200 de taxoni de Tagetes, Zinnia, Callistephus, Petunia,Dahlia, Canna, Gladiolus, Ocimum, Verbena, Ipomoea şi atâtea altele.

Grădina Romană

 

cursa pe buturugi in gradina romana1

Grădina Romană

gb2

În cadrul compartimentului fitogeografic, Orientul este reprezentat de grădina japoneză aranjată în stilul tradiţional “gyo-no-niwa” care cuprinde elemente de peisaj specifice. Flora din ţara noastră este, de asemnenea, foarte bine reprezentată pentru toate regiunile geografice: cîmpia şi podişul transilvan, zona Banatului, vegetaţia munţilor Carpaţi, zona Moldovei şi Olteniei, litoralul Mării Negre.

Compartimentul sistematic este unul dintre cele mai importante ale grădinii acoperind o suprafaţă de 4 ha şi cuprinzând cele mai importante familii de plante.       De asemenea, grădina beneficiază de două sere în care se cultivă plante din zona ecuatorială, tropicală, subtropicală şi care sunt importante pentru activitatea de cercetare. Complexul mare de sere, cuprinde şase compartimente: sera cu plante acvatice, sera cu palmieri, sera cu vegetaţie din zona mediteraneană şi Australia, sera cu plante suculente, cu bromaliacee, sera cu ferigi şi orhidee.

Sectorul economic grupează plantele după modul lor de utilizare în: plante alimentare, tehnice, furajere, melifere şi tinctoriale.

Continuând tradiţia primelor grădini botanice care erau mai ales grădini de plante medicinale, Grădina Botanică clujeană deţine un sector al plantelor medicinale. Aici se cultivă atât plante de leac tradiţionale, utilizate de poporul român, cât şi cele cuprinse înFarmacopeea Română.

În cadrul grădinii mai există două zone de interes general: Herbarul şi Muzeul botanic. Herbarul conţine 655.000 de coli din toată lumea, cu valoare ştiinţifică deosebita şi care sunt mereu la dispozitia studenţilor şi a cercetătorilor din România şi din străinătate.

Grădina Botanică deţine plante autohtone rare, ameninţate sau vulnerabile, unele chiar endemite, dintre care amintim: Saponaria bellidifolia, Papaver corona sancti-stephani, Armeria maritima, Dianthus spiculifolius, Dianthus petraeus ssp. simonkaianus, Campanula carpatica, Centaurea reichenbachii, Echinops banaticus, Hepatica transilvanica, Knautia drymeia, Petrorhagia saxifraga, Pritzelago alpina, Astragalus peterfiietc.

Bine reprezentate sunt şi plantele de seră precum nufărul de Amazon, trestia de zahăr, papirusul, plantele de mangrove, feriga arborescentă, plantele insectivore, eucaliptul, gimnospermul Welwitschia mirabilis, palmierul de zahăr, palmierul de ulei, cât şi inediteleplante asemănătoare pietrelor aparţinând genului Lithops, originare din Africa de Sud.

Grădina Botanică găzduieşte practica de specialitate a studenţilor biologi, precum şi a celor de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară şi de la Universitatea de Medicină şi Farmacie.

Elevii din clasele primare au beneficiat în ultimii ani de un program în care erau instruiţi şi pregăţiţi pentru a putea fi ghizi colegilor lor, prin Grădina Botanică.

Pe baza Catalogului de seminţe, elaborat anual, Grădina Botanică „Alexandru Borza” realizează schimburi de material vegetal cu peste 400 de instituţii similare de pe toate continentele.

Grădina Botanică din Cluj-Napoca este membră a mai multor asociaţii de profil: Botanic Gardens Conservation International (BGCI), Asociaţia Grădinilor Botanice din România (AGBR) şi Planta Europa.

Activitatea cercetătorilor Grădinii Botanice clujene s-a concretizat în participarea la numeroase granturi: program comun de cercetare a grădinilor botanice româneşti, finanţat din fonduri Tempus – Phare; 3 granturi CNCSIS – privind studiul unor arii protejate din România; grant derulat sub egida Ambasadei Olandei pentru înfiinţarea unei bănci de seminţe; grant de educaţie ecologică finanţat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă.

sursa

http://www.ubbcluj.ro/ro/structura/sport/gradina_botanica

2 comentarii

  1. avatar

    Gradina Botanica din Cluj este absolut de vis!

Lasa un Comentariu