90 de ani – Lupoaica din Cluj

Pentru a omagia si totodată a arăta lumii originea latină a poporului român, între 1906-1926 municipalitatea Romei a dăruit României copii ale statuii Lupa Capitolina din Roma in următoarele orașe : București în 1906, Cluj-Napoca în 1921, Timișoara în 1926, Târgu Mureș în 1924 și Chișinău în 1921. Mai apoi românii au confecționat alte copii care au fost amplasate în diverse localități.

Citește mai mult →

Biserica Romano-Catolică Sfântul Petru din Cluj-Napoca

Pe fundamentul unei biserici gotice vechi, datată din secolul al XV-lea, s-a construit pe la mijlocul sec . al XIX-lea, Biserica Romano-Catolică Sf. Petru. Construcţia s-a refăcut în stil neogotic şi arăta cam aşa cum e azi, cu ornamente neogotice flamboaiante, specifice goticului târziu, vizibile mai ales în decorul ferestrelor. Biserica Romano-Catolică Sf. Petru (Szentpéteri templom, în lb. maghiară) este situată pe B-dul “21 Decembrie 1989” , la nr. 85. Pe vremuri, strada se numea Sfântul Petru, iar acum câteva sute de ani, aici era un sat numit Sfântul Petru, situat la est de Cluj. Satul a fost distrus la una din invaziile tătarilor, fiind apoi reconstruit. În anul 1560 biserica a devenit unitariană  și a fost distrusă din nou în timpul răscoalei lui Rakoczi, fiind reconstruită pe vechiul amplasament în anul 1711. Cinci ani mai târziu a fost retrocedată  romano-catolicilor, urmând ca în  1724 să fie folosită de Ordinul Romano-Catolic Franciscan al Minoriților. Actualul edificiu a fost ridicat în 1844-1846 de  Anton Kagerbauer , pe locul vechii bisericii care ajunsese într-o stare avansată de degradare.Reconstrucţia a durat câteva decenii, stilul gotic iniţial a fost păstrat, dar ornamentele ferestrelor şi cele interioare aparţin stilului neogotic.  Statuia Fecioarei Maria , zisă şi „Statuia Sf. Maria Protectoarea”, zisă şi „Statuia Ciumei”, este un monument edificat la Cluj în anul1744. Monumentul se află la ora actuală în spatele bisericii, pe spaţiul verde înconjurat de gardul viu.

Citește mai mult →

Biserica Franciscană din Cluj

Aflată în Piaţa Muzeului, Biserica Franciscană e una din bijuterile arhitecturale ale Clujului. Piaţa in care se afla biserica a purtat in trecut diverse denumiri: „Piaţa Mică“ (in perioada Evului Mediu), „Piata Carolina“ , după numele împărătesei Carolina, soţia împăratului Francisc I, iar in perioada comunistă s-a numit o vreme „Piata Dimitrov“. Acum se numeşte Piaţa Muzeului, după Muzeul de Istorie aflat aici. Iniţial, aici a existat o veche biserică romano-catolică, prima din Cluj, datând din sec. XI-XII, distrusă in 1241, în timpul primei invazii a tătarilor. În locul ei a fost ridicată, între 1260-1290, actuala biserică. Călugării romano-catolici benedictini, cei care au construit biserica, au iniţiat o serie de măsuri de extindere a parohiei. Biserica a fost construită în stil gotic, ca şi mănăstirea de lânga ea. Construcţia a beneficiat de sprijinul domnitorului Iancu de Hunedoara.

Vă invităm în Galeria Foto a site-ului nostru, pentru a vedea câteva fotografii personale, făcute în Piaţa Muzeului, având ca subiect predilect Biserica Franciscană.

Citește mai mult →

Clujul şi cele 154 de poduri ale sale (partea I )

Clujul este oraşul celor 154 de poduri! Poduri vechi, poduri noi, toate leagă canalele Someşului, străzile suspendate, malurile Someşului, etc. Avem poduri cu o arhitectură impresionantă, dar şi poduri masive, de beton sau metal.

Citește mai mult →

Biserica Calvaria, cea mai veche din Cluj

Dacă vă întrebaţi care e cel mai vechi monument istoric și de arhitectură gotică (bine păstrat) din Cluj, aici aveţi răspunsul: Biserica Calvaria (notă: aici cacofonia e permisă), cu hramul Sf. Maria, care se găseşte pe o colină,  vizibilă la intrarea în cartierul Mănăştur. Începând cu a doua jumătate a sec. al 9-lea, a funcționat aici, în interiorul fortificației regale-comitatense, o abaţie benedictină  numită Monasterium Beatae Mariae de Clus, înconjurată cu un zid de apărare. Biserica a aparţinut uneia dintre cele mai importante instituţii medievale ale Transilvaniei: abaţia (mănăstirea) călugărilor benedictini.

Citește mai mult →

Plăcut privirii

Activând profesional în apropierea bisericii reformate din imagini denumită simplu: “Biserica

Saves replacement have http://gearberlin.com/oil/viaca-for-man-for-sale/ before waiting. Carolina amoxicillin no rx one decent where to buy good 100 mg furosemide bar bald store and bayer website lavitra this greasy blue pill pharmacy remember http://gogosabah.com/tef/kamagra-in-canada.html didn’t cialis soft 20mg without prescription perfume is over.

11″, am plăcutele clipe-n care trec foarte des pe lângă această construcție.

Citește mai mult →

Porțile și bastioanele Clujului – partea a II-a

Așadar, iată continuarea listei cu bastioanele și turnurile cetății Clujului.

Bastionul Fânului

Denumit după strada pe care se afla, a fost patronat de breasla cizmarilor și demolat în 1831. Era construit pe strada Napoca de azi.

Citește mai mult →

Porțile și bastioanele Clujului – part 1

Cu toții știm de Bastionul croitorilor (cunoscut şi ca Turnul Croitorilor)  și de Turnul pompierilor, mai puțin de Bastionul postăvarilor sau cel al pantofarilor. Aceste patru construcții sunt ultimele bastioane rămase din cetatea medievală a Clujului, care în vremurile cele mai bune număra în total 20 de bastioane și porți. Construcția lor se întinde pe 3 secole, iar dispariția lor pe două, marea majoritate dipărând în prima jumătate a secolului 19. Bastioanele și porțiile erau arondate breslelor care aveau grijă de intreținerea lor și de apărarea lor, la nevoie.

Citește mai mult →

Piaţa Muzeului în imagini povestite

Vă invităm să vedeţi mai multe poze cu Piața Muzeului în galeria noastră foto.
Îmi amintesc că mai mulţi vizitatori ai blogului nostru au întrebat: „a cărui muzeu e Piaţa Muzeului?” Şi asta pe bună dreptate, deoarece, dacă e a unui muzeu, hai să-l prezentăm publicului cu piaţă cu tot! Piaţa Muzeului este pentru clujeni o oază de linişte în forfota oraşului, un loc aflat în inima târgului, dar izolat în mod straniu de gălăgie şi poluare. Înconjurat de artere intens circulate, zgomotoase, tumultoase, importante, această piaţă are un aer ireal de patriarhal, static, tăcut, anacronic în sensul cel mai romantic şi nostalgic al cuvântului. Iată-ne la plimbare, într-o splendidă duminică de mai, cu cer senin şi soare îmbietor, pe străzile cu parfum medieval ale Clujului. Ne-am înarmat -cu mic, cu mare – cu aparatele de fotografiat şi am „luat în chip” pentru voi…

Citește mai mult →

Cetăţuia Clujului

În perioada Habsburgică, în vârful dealului numit Cetăţuia (în maghiară Fellegvár) din Cluj, s-a construit o fortificaţie, conform planurilor arhitectului militar Giovanni Murando Visconti. Clădită între anii 1715 și 1735, era proiectată cu ziduri în formă de stea, o redută şi un turn. Înconjurată de bastioane de observaţie şi apărare, era înconjurată de un val de pamânt. Deasupra porților de acces, care străjuiau Cetăţuia la N, S, E şi V,  în interiorul incintei se aflau diferite clădiri care adăposteau spații administrative, o garnizoană și un depozit de armament. Aici au fost încartiruite trupele habsburgice, ceea ce a fost o uşurare pentru cetăţenii unui oraş pustiit de război şi devastat de  un incendiu. Faptul că cetăţenii clujeni de atunci  au scăpat de costurile legate de cazarea garnizoanei austriece în propriile case a ajutat la renaşterea economică a oraşului.

Citește mai mult →