Turnul de poartă

Porțile și bastioanele Clujului – partea a II-a

Așadar, iată continuarea listei cu bastioanele și turnurile cetății Clujului.

Bastionul Fânului

Denumit după strada pe care se afla, a fost patronat de breasla cizmarilor și demolat în 1831. Era construit pe strada Napoca de azi.

Citește mai mult →

Zidurile_vechii_cetati_a_Clujului-gravura_de_epoca

Porțile și bastioanele Clujului – part 1

Cu toții știm de Bastionul croitorilor (cunoscut şi ca Turnul Croitorilor)  și de Turnul pompierilor, mai puțin de Bastionul postăvarilor sau cel al pantofarilor. Aceste patru construcții sunt ultimele bastioane rămase din cetatea medievală a Clujului, care în vremurile cele mai bune număra în total 20 de bastioane și porți. Construcția lor se întinde pe 3 secole, iar dispariția lor pe două, marea majoritate dipărând în prima jumătate a secolului 19. Bastioanele și porțiile erau arondate breslelor care aveau grijă de intreținerea lor și de apărarea lor, la nevoie.

Citește mai mult →

cetatuia-panorama-buna

Cetăţuia Clujului

În perioada Habsburgică, în vârful dealului numit Cetăţuia (în maghiară Fellegvár) din Cluj, s-a construit o fortificaţie, conform planurilor arhitectului militar Giovanni Murando Visconti. Clădită între anii 1715 și 1735, era proiectată cu ziduri în formă de stea, o redută şi un turn. Înconjurată de bastioane de observaţie şi apărare, era înconjurată de un val de pamânt. Deasupra porților de acces, care străjuiau Cetăţuia la N, S, E şi V,  în interiorul incintei se aflau diferite clădiri care adăposteau spații administrative, o garnizoană și un depozit de armament. Aici au fost încartiruite trupele habsburgice, ceea ce a fost o uşurare pentru cetăţenii unui oraş pustiit de război şi devastat de  un incendiu. Faptul că cetăţenii clujeni de atunci  au scăpat de costurile legate de cazarea garnizoanei austriece în propriile case a ajutat la renaşterea economică a oraşului.

Citește mai mult →