CARMEN a inițiat acest frumos joc cu imagini și la ea vă puteți înscrie.

Cititi si aici:

Lili
Târgul
CARMEN
Avem nevoie de prieteni
Paradoxuri – 25
BRANZA LIPTAUER PENTRU … TURISTI ! – Retete literare
Despre bine si rau
Rugăciunea tuturor simţurilor – 2
Guvernul Ponta a fost învestit de Parlament – Romania are un nou Guvern – Victor Ponta este noul prim-ministru al Romaniei
Adevarul este intotdeauna pur
Joaca pe un curcubeu
Atitudini
HEIDI FETITA MUNTILOR -XIV- de Johanna Spyri

Mhm… ó venit primăvara.

Clicuiește în imagine pentru mărire

5points-SpringStreet by arthurelu
O frumoasă leapșă cu imagini venită de la draga Carmen, în al cărei blog vă puteți înscrie într-un tabel de participare aici: CLICUIEȘTE

Plouă dom’le pe aici într-o veselie, în schimb Mama Natură s-a machiat cu verde așa că nu e sumbru total precum’n lunile de noiembrie. 

Foto: eu (Napocel), platoul TVR Cluj, Irina Gașpar de la Bună dimineața Transilvania-Regional Café, date shot: 16.04.2012 – 07:54. Clicuiește-n fotografie pentru mărire

Chiar și pe vremea lui “Ceașcă”, mergeam la stropit, un obicei preluat de români de la sași și maghiari. Aici, în Ardeal băieții merg în a doua zi de Paști la fete, recită o poezioară, le stropesc cu parfum, stau la un păhărel apoi primesc câte un ou. În vremurile socialiste poezia era cam așa:
Tractoarele ară
Păsărelele ciripesc
Am venit să te stropesc!
Hehehehehe.

Televiziunea  e activă și-n sărbători așa că am dat de Irina:
Napocel:
Hristos a înviat!
Irina Gașpar:
Adevarat a înviat!
Napocel:
Cu sticloiu’ de parfum’n buzunar.
Ia, îi a 2-a zi de Paşte, număr par.
Văd o flóre faină şi nu fac din ţânţar, armăsar!
Voie la udat? Un ou să-mi dai ş-apăi dispar!
Irina Gașpar:
Voie, dară îi! Da’ vezi unde uzi, Napocelule!
Napocel:
Şşşş… îţi spun ceva: cititorii Clipelor de Cluj te-au-ndrăgit aşa că ce vorbim, pe Clipe de Cluj am să “imprim”!
Irina Gașpar:
D’apoi imprimă, ca nu imprimi pe banii mei…
Sau vrei aşa ceva să-mi iei?
Doar ou şi cozonac, de vrei…
Că anu’ ăsta-i fără miei…
Napocel:
N-ai ocolit locul de muncă nici de Paşte.
Irina Gașpar:
Păi aşa mă ştii tu, Napocelule? Să stau acasă de sărbători? Nici vorbă! Dar nu mă plâng, că doar am fost în marea „familie” a telespectatorilor şi asta chiar mi-a dat o stare de bucurie…Am încercat să conturăm ediţiile de matinal din perioada aceasta cu spiritul sărbătorii pascale. Miercuri am încondeiat ouă în direct. Joi şi vineri am avut pricesne, dar am şi povestit despre pregătiri de Paşte, de cele mai multe ori totuşi cu zâmbetul de buze. Azi (n.r. luni) am cântat dintr-ale popularelor şi am vorbit despre tradiţii. Aproape toată lumea e liberă de sărbători, chiar şi foarte mulţi colegi din TVR Cluj. Dar nu mă plâng, chiar dacă eu personal nu primesc niciun bonus pentru vreo ediţie specială de sărbătoare.
Napocel:
Ce-a mai făcut “matinalul” (Bună dimineața Transilvania)? Noutăți? Văd un nou coleg în emisiune.
Irina Gașpar
Luna aprilie e o lună a căutărilor. De când Dodo a hotărât că matinalul nu mai poate răspunde solicitării lui de somn şi e cazul să se retragă şi să îşi reorganizeze viaţa, a trebuit să purcedem la analiza forţei de muncă în domeniul prezentării tv. Nu e lucru uşor. Am avut peste 200 de Cvuri, 80 selectaţi pentru proba video şi 8 concurenţi în finala castingului. Decizia de pe urmă o vom lua chiar în această săptămână!
Napocel:
Eu sunt pofticios, “concasez” cam orice fără “jenă”. De Crăciun, de Paște, sarmalele-n varză acră le fac “vraiște”! Ce preparat îți e-n preferințe de sărbătoarea pe care tocmai o parcurgem?
Irina Gașpar:
Îmi place extraordinar de mult drobul de miel, dar anul acesta aşa s-a întâmplat că nici măcar o firimitură de aşa ceva nu am gustat. Apropo de sarmalele în varză acră, într-adevar sunt „bestiale” şi m-a surprins să îmi dau seama că îmi plac cu atât mai mult cu cât e mai puţină carne şi mai multe ciuperci…Dar să nu fii tentat să crezi că o să devin vegetariană total! Nu! Însă dacă e să îţi spun ce poate da un maxim al plăcerii papilelor mele gustative, ei bine, aceasta e „dulcegăria”. Şi cu cât prăjitura e mai dulce şi mai cremoasă, cu atât îmi place mai mult. Dar dacă o să îmi aduci o prăjiturică necremoasă, tot am să o savurez, să ştii!…
Napocel:
Dulciuri? E o diferență-ntre dulciurile de Paște și cele de Crăciun? Cum am trăit pe vremea lui Ceașcă, când simt mirosul portocalelor, îmi dau senzația de Crăciun, Revelion fiindcă doar în prejama sfârșitului de an se găseau în lugubrul comerț socialist.
Irina Gașpar:
Bunica mea face acelaşi fel de prăjituri şi de Paşte şi de Crăciun, iar eu cum lucrez în ambele sărbători, nu am timp nicicând să fac aşa ceva. Dar nicicând nu mi-am pus problema unei diferenţe în acest sens. Eu le mănânc indiferent de ocazie… Şi mie mirosul de portocală îmi duce gândul la Crăciun. Am prins şi eu câţiva ani „ceauşişti” şi poate de asta fac această asociere. Nu ştiu sigur. Cert este că niciodată nu lipsesc portocalele de sub bradul meu. Dar să nu ne îndepărtăm de Paşte! Hai să revenim la subiectul tău!…
Napocel:
Mi-ai spus ceva despre Moldova. Aici se stropesc fetele. Acolo ce ar fi special de Paște?
Irina Gașpar:
În primul rând e pasca ce se face altfel decât în Ardeal. Acolo pasca e cu brânză sărată şi poate fi coaptă în orice formă, aici e cu brânză dulce şi musai să fie rotundă.Apoi e obiceiul coşului sfinţit. În ajun se pregăteşte un coş cu bucate gătite pentru Paşte şi se merge cu el la biserică. Popa îl sfinţeşte după liturghie şi abia apoi se serveşte masa de sărbătoare. Şi să nu uit de spălatul de faţă special. Într-un vas frumos se pune apă, un ou roşu, un bănuţ şi busuioc. Dimineaţă, toată lumea trebuie să se spele în vasul acela pentru a fi roşu în obraji, adică sănătos, pentru bunăstare şi pentru bucurie. Nu te grăbi să ponegreşti obiceiul râzând de faptul că toţi se spală din acelaşi vas…e o treabă simbolică!…
Napocel:
Vor fi proiecte, acțiuni, concursuri, invitați speciali la emisiunea “Bună dimineața, Transilvania!”?
Irina Gașpar:
Da. Din mai iar vrem să mai aducem nişte noutăţi în emisiune, dar încă nu e momentul dezvăluirii totale. Deocamdată e mare bătălie pe voucherul care aduce produse electrocasnice. Concursul e zilnic, aşa că cine nu a câştigat, încă se mai poate înscrie la prima oră. În altă ordine de idei, ajungem în tot mai multe oraşe din Transilvania pentru a descoperi evenimente şi lucruri noi. Când nu putem trimite o echipă să filmeze acolo, îi chemăm pe ei la noi în platou sau măcar prin telefon.
Napocel:
Mulțumesc frumos Irina și ia: “cătră căși” să primești udătorii!
Irina Gașpar:
Eu îţi mulţumesc! Şi să nu pui oul ăsta roşu în vitrină pentru că e de mâncat, nu doar pe privit!

Sărbătoarea a trecut dar mai vine una tare în iulie!

Pe stadionul Cluj Arena va concerta Roxette, în 19 iulie 2012. Directorul SC Cluj Arena SA, Radu Raţiu, a declarat că speră să fie vândute pentru concertul Roxette “cel puţin 45.000 de bilete, disponibile atât în tribune, cât şi pe gazon”. Biletele se pot cumpăra aici: myticket.ro și în reţeaua magazinelor Diverta, magazinul Muzica, librăria Mihai Eminescu şi Sala Palatului din Bucureşti, precum şi din reţelele afiliate MyTicket.
Concert susținut în urma unui contract încheiat de Consiliul Judeţean Cluj, care administrează stadionul, şi o firmă specializată în organizarea de evenimente. Prezentat de Ursus, concertul Roxette de la Cluj-Napoca este al doilea pe care trupa îl va susţine în România. Închei dragilor cu un mix Roxette, o primăvară minunată s-aveți!
Mixhouse Vs. Roxette. The Joyride Megamix by Jonas Mix Larsen. by arthurelu

De citit si:
Émile Friant (16 aprilie 1863 – 9 iunie 1932), pictor francez
miercurea in imagini – 46 – springtime
Multumesc tuturor celor ce vor trece pe aici!
Lalele în contrast galben violet, la Grădina botanică. MFC
Filă biografică
Calea rugăciunii – Arsenie – 14
DE PASTE
2 ani…
CARMEN , Mirela.

CARMEN a inițiat acest frumos joc cu imagini.
Lalele din Grădina botanică din Cluj. Lalele în contrastul galben violet. PRIMĂVARĂ!
Fotografii de Mirela Pete.

Citiți și:

Culori (pentru copiii mai mari),  CARMEN,  ILEANA SIMZIANA -1- de Petre Ispirescu ,  Despre bunatate….,  Stima,  Cufarul bunicii,  Francesco Trevisani (9 aprilie 1656 – 30 iulie 1746), pictor italian rococo,  miercurea in imagini – 46 – springtime,  Copacul, Facebook are Ztiri-cooL, RETETE DE PASTE – Sarmale in foi de varza acra .

CARMEN e gazda acestui frumos joc cu imagini de miercuri. Happy WW!

Gabi, Vania,Zina,-X- ,Gabi Cimpoca,Florentina,Lili,Gabriela Elena, Rokssana,Tury,  Aurora PRIMĂVARA ŞI NOI,Zina,Vania,Vanessa,pandoraa,Gabriela Savitsky,Lolita,Theodora,Vero,Lili,Costin, Daurel.

Ziua Porţilor Deschise are loc și în acest an la Teatrul Naţional Cluj în 27 martie, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului.

Dacă doriți să participați la acest eveniment anual, plin de bucurie și zâmbet primăvăratic, vă punem la dispoziție programul zilei.

La amiază , între orele 12:00 şi 18:00,  intrarea în teatru va fi liberă şi vor fi o serie de evenimente pentru toate gusturile , pentru toate vârstele. Dacă doriți, veți putea vizita culisele teatrului, însoțiți de actorii Teatrului Național. Teatrul va   găzdui un spectacol interactiv dedicat copiilor, dar şi recitaluri de muzică instrumentală. De asemenea, vă veţi întâlni cu scriitori clujeni, care vor citi din lucrările lor şi apoi vor rămâne la o sesiune de discuţii cu dvs., veţi putea vedea fotografii cu imagini din spectacolele teatrului şi afişe de arhivă. Pentru nostalgici, vor fi  fragmente dintr-un spectacol de arhivă al teatrului dar și discuții cu actorii din distribuţie. Veţi avea ocazia să asistaţi la o repetiţie de spectacol şi să interacţionaţi cu regizorul şi actorii din echipă. O zi plină, dedicată teatrului și iubitorilor de teatru. Noi vom fi acolo!

Am mai aflat pentru voi  că pe toată durata evenimentului, eleganta şi delicioasa cafenea Doamna T. vă va aştepta cu delicatese, chiar în clădirea teatrului, iar Librăria teatrului şi Librăria Cărtureşti vă vor aduce o ofertă de carte. Merită să vizitați Teatrul Național ”Lucian Blaga” din Cluj-Napoca.

Program:

De la ora 12:00, cu pornire de la garderobă, din 15 în 15 minute (ultimul tur porneşte la 16:15)
Vizite în culisele teatrului, ghidate de actorii Teatrului Național

12:00 – 13:00, Foaier parter
Colţul copiilor
GREIERELE ȘI FURNICA, adaptare după La Fontaine, cu Oleg Apostol și Lavinia Ionescu, regia Lavinia Ionescu, spectacol prezentat de Teatrul Lupeto (București)

13:00 – 13:30, Foaier, Rang II, stânga
Recital de muzică instrumentală
Trio de chitară: Viorela Filimon, Marian Bălan, Ani Gaydarova

13:30 – 14:30, Foaier, Rang II, dreapta
Colţul literaturii
Invitaţi: Alex Goldiş, Flavius Lucăcel şi Ştefan Manasia
Moderator: Ioan Pop-Curşeu

14:30 – 15:00. Foaier, Rang II, stânga
Recital de muzică instrumentală
DUO ACT: Bogdan Bohuş (pian) şi Horaţiu Luduşan (violoncel)

15:00 – 16:30, Foaier, Rang II, dreapta
Colţul „Restituiri“
Vizionarea de fragmente înregistrate din spectacolul ANTONIU ŞI CLEOPATRA, regia Mihai Măniuţiu (Teatrul Naţional Cluj, 1988), urmată de discuţii cu actori din distribuţie

16:30 – 17:00, Foaier, Rang II, stânga
Recital de muzică instrumentală
AXIS MUNDI: Eva Butean (pian), Rafael Butaru (vioară) şi Aurelian Băcan (clarinet)

17:00 – 18:00, Scena mare
Repetiţie cu public, urmată de discuţii cu realizatorii spectacolului
BILOXI BLUES de Neil Simon, regia Cristian Nedea

12:00 – 18:00
Foaier, ultimul nivel: Cafeneaua Doamna T
Foaier, parter: Librăria TNC şi Librăria Cărtureşti
Foaier: Proiecţii cu fotografii din spectacolele teatrului şi afişe din arhivă

(programul luat de la (sursa)

Invitați la Ziua porților deschise , dar nu numai ei:

Mirela,CARMEN,Coolnewz,Ervin,Gabi,  Vania,Zina,-X- ,Gabi Cimpoca,Daurel ,Gabi,Florentina,Lili,Gabriela Elena,Daurel, Rokssana,Tury,  Aurora PRIMĂVARA ŞI NOI., Zina,Vania,Vanessa,pandoraa,Gabriela Savitsky,Lolita,Theodora,Vero,Lili,Costin, Silavaracald, Teo Negura,Luna Patrata, Florentina,Anacondele.

Expoziţia complexă şi de mari dimensiuni, cu o prezentare scenografică spectaculoasă, prezintă paisprezece proiecte ale arhitecţilor din Germania, care au fost concepute începând cu 2004, în mare parte, în străinătate.
Exemplele alese din arhitectură, design interior, arhitectură din spaţiul urban şi peisagistică prezintă competenţele unei generaţii de tineri arhitecţi. Ele exprimă modul tinerilor arhitecţi de a lucra într-un mediu nou și străin cu elemente de arhitectură deja existente, pe care le refolosesc şi le modifică pentru a crea ceva nou. Contrar interesului global al mass–mediei faţă de spectaculos şi de cultul starurilor, această expoziţie prezintă proiecte arhitectonice inovative, care nu au nevoie de efecte speciale pentru a-şi expune pragmatismul şi care se potrivesc perfect locului pentru care au fost create. O parte a expoziţiei este proiectul Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, care a fost dezvoltat de firma de arhitectură româno-germană Planwerk. Dat fiind faptul că expoziţia prezintă Clujul ca exemplu de oraş modern, aceasta capătă şi mai multă  relevanţă pentru Cluj.
În toamna anului 2011 expoziţia „Tineri arhitecţi din Germania” a fost prezentată la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti.
Expoziția este organizată de către Centrul Cultural German în colaborare cu Muzeul
de Artă Cluj-Napoca în cadrul seriei de evenimente “Posibilitățile unui oraș” în perioada 10-15 martie 2012.

Tineri arhitecţi din Germania

(sursa)

Zina,  Florentina,Cella,Dana,Gabi,Vania,Lili,Rokssana,Theodora,Tury,Octo Cat,-X-.Aurora PRIMĂVARA ŞI NOI, Costin Comba, Gabriela Elena.

Carmen e gazda acestui joc în imagini. Azi e Teatrul Național din Cluj, care are multe de oferit în luna martie. Mai are, că pot spune că am văzut deja câteva spectacole bune, fiind la jumătatea lunii. Să vedem ce ne mai oferă. Nu e scump, nu e prea aglomerat, veniți, hai că merită! Aveți data spectacolelor în subsolul afișelor.

16 martie, ora 19

23 martie 2012, ora 19.00

25 martie 2012, ora 19.00

27 martie 2012

28 martie 2012

29 martie 2012

Alice,Mirela,Florentina,Cella,Dana,Gabi,Vania,Lili,Rokssana,Theodora,Tury,Zina, Octo Cat,-X-.Aurora PRIMĂVARA ŞI NOI, Costin Comba,Cristi Milla,Coolnewz.

Continuare

Napocel
Cum îți alegi subiectele Cristi?

Cristian Mureșanu
Ca şi colegii mei de redacţie, citesc presa, vizionez filme, caut articole pe internet şi încerc să aflu care sunt cele mai discutate subiecte din domeniul ştiinţei şi cunoaşterii, după care analizez modul în care aceste subiecte sunt prezentate de către diverse persoane, mai mult sau mai puţin pregătite în acel domeniu şi în ce fel sunt ele înţelese de către cititorii care îşi exprimă opiniile vizavi de acel subiect. Uneori e amuzant să citesc comentariile unui articol despre “conspiraţiile satanice” deoarece acestea sunt extrem de diferite, începînd cu cele care susţin ideea, cele critică ideea, apoi avem cele care critică persoanele care susţin ideea, pe urmă avem adevărate lupte ale opiniilor şi dacă dialogurile se prelungesc pe mai multe pagini atunci am ocazia să mă “delectez” cu limbajul de cartier, mai mult sau mai puţin grosolan, îndreptându-se uneori spre insulte, caracterizări rău-voitoare şi altele. Deasemenea citesc comentariile filmelor artistice al căror subiect se încadrează în specificul emisiunilor mele şi în măsura în care am acces pe internt le vizionez cu scopul de a-mi forma o opinie personală pe care o voi prezenta într-o anumită emisiune.

Napocel
 Ce cauți mai exact în filmele și documentarele vizionate?

Cristian Mureșanu
Cum spuneam, informatia stiintifica e pe primul loc. O pot descoperi in aproape toate genurile de filme (SF, thriller, actiune, drama, etc). Pe de altă parte, atunci când vizionez un film artistic sau documentar, dintr-o anumită … să-i zicem, “deformaţie” profesională, nu îl mai pot percepe într-o fuziune completă imagine-dialoguri-muzică. Acest lucru se întâmplă dar numai parţial, deoarece mintea mea s-a obişnuit să vadă nu doar un film ci un montaj care “curge” în timp real şi atunci când vizionez un film de “mâna a doua”, de regulă cele cu buget mic, actori necunoscuţi, eu văd şi alte “lucruri” pe care telespectatorii ne-antrenaţi nu le observă precum o “săritură în cadru” (cum îi spunem noi), un efect de croma de slabă calitate, o filmare cu nivelul de alb prost reglat sau alte erori. Dar învăţ şi multe lucruri bune, tehnici de montaj, crearea de animaţii şi efecte video şi altele.

Napocel
 Cum stabilești temele edițiilor?

Cristian Mureșanu
În continuarea răspunsului de la întrebarea anterioară, după ce îmi selectez sursele de informare, deja prezentate, în funcţie de interesul public pentru un anumit subiect, mai întâi încerc să îmi definesc tema emisiunii (cea pe care noi o titrăm din când în când pe parcursul derulării emisiunii). Tema o formulez în aşa fel încât să încadreze cât mai bine subiectul ales spre dezbatere sau cel puţin o latură a acestuia, care să îl facă pe telespectator să fie interesat să urmărească emisiunea cu sonorul deschis (deoarece nu întotdeauna o imagine cu 3-4 oameni care vorbesc este suficient de atractivă). Dar atunci când se afizează foarte des o temă precum: “Muzica şi Calculatorul”, “E-urile pro şi contra”, “Colesterolul şi dieta”, “Schimbări Climatice” sau chiar o temă de senzaţie precum “Fenomenele de la Pădurea Hoia-Baciu”, îţi dai seama că nu prea îţi mai vine să apeşi alte butoane la telecomandă. Mă folosesc la maxim de toate aşa-numite “trucuri” jurnalistice de a îmi atrage audienţa dar în acelaşi timp doresc foarte mult ca emisiunea să fie echilibrată, echidistantă, cât mai bine argumentată. În acest sens, aş putea da şi un exemplu. Dacă realizez o emisiune despre climă şi mediu, pentru a atrage atenţia cât mai bine asupra subiectului, aş putea formula tema în mai multe variante: “Schimbări Climatice Abrupte”, sau “Fenomene Meteo Extreme” unde cuvintele “abrupte” sau “extreme” accentuează poate mai mult decât e nevoie dar atrag atenţia, însă pe de altă parte, voi povesti cu invitaţii în contextul real al situaţiei care s-ar putea să nu se încadreze neapărat la gradul de “abrupt” sau “extrem” aşa că per ansamblu emisiunea comunică adevărul iar formularea temei încurajează telespectatorul să stea cu ochii ţintă la emisiune. Aşa că e o formă de manipulare bine intenţionată şi nu una rea intenţionată.

Napocel
Rubricile emisiunii, care e scopul și cum le realizezi?

Cristian Mureșanu
Rubrica sau mai bine zis rubricile sunt materiale cu durata de câteva minute în care mă străduiesc să prezint în detaliu “datele problemei” asociate temei alese. Să presupunem că îmi aleg tema: “Fenomene Meteo Extreme”. Este evident faptul că tema e destul de largă şi s-ar putea să nu existe timp pentru o prezentare completă şi atunci după generic şi prezentarea invitaţilor, eu anunţ rubrica în care voi explica cum funcţionează şi se formează o tornadă, după care în cadrul discuţiei rezervate transmisiei în direct invitaţii vor completa sau corecta ceea ce am prezentat (nimeni nu-i perfect), după care în măsura în care mai avem timp (pe care încerc să îl “gestionez” raţional) mai anunţ o rubrică care să ilustreze de exemplu circuitul apei în natură sau efectul de seră, … depinde ce şi cît dorim şi putem comenta în spaţiul de 59 minute aferent emisiunii. Rubricile necesită deseori un volum mare de muncă deoarece utilizez tehnici complexe de montaj precum animaţie computerizată, filmări realizate pe teren (de exemplu fabricarea e-urilor naturale sau măsurători ale radiaţiei electromagnetice ale antenelor de telefonie mobilă). Ceea ce nu se vede pe ecran e munca din spatele fiecărui cadru de imagine.

Napocel
 Dă-mi te rog câteva exemple 

Cristian Mureșanu
O rubrică de 10 minute necesită cam 3 ore de filmare în urma căreia să obţin un material brut (cum îi spunem noi) de cel puţin 40 minute, la care se adaugă descărcarea acelei înregistrări de pe casetă pe calculator, (deci încă 50 minute cu probe şi verificări), apoi urmează montajul, care în funcţie de complexitatea lui necesită între minim 4 ore până spre 20 sau 30 ore de lucru şi la toate acestea se adaugă lecturi ale unor cărţi şi articole de specialitate ca să am habar de subiect, adică să am habar ce este colesterolul bun si rău şi să nu le încurc între ele. Cred că îţi dai seama că la vârsta mea (48 ani) informaţia stufoasă şi complexă nu se mai leagă nicicum, dar acesta nu e un lucru rău, ci din contră. Dacă nu sunt în stare să înţeleg anumite lucruri atunci e clar că nici telespectatorii nu vor reuşi aşa că întotdeauna am grijă să sar peste formule, ecuaţii, termeni greoi. În luna ianuarie am prezentat de exemplu o animaţie despre mecanismele de sinteză ale colesterolului dar aceea era incompletă deoarece mai multe secvenţe ce ar fi trebuit să ilustreze reacţiile biochimice le-am “scos afară”. Am făcut aceasta deoarece scopul meu era altul decât cel al unei prezentări riguros ştiinţifice. Am creat acea animaţie ca să îi fac pe telespectatori să înţeleagă faptul că nu factorul alimentar este majoritar în sinteza colesterolului ci factorii psiho-somatici care determină ficatul să îşi mărească peste măsură biosinteza, dar asta nu înseamnă că alimentele consumate nu au nicio importanţă, ci din contră, şi ele participă activ la creşterea biosintezei la nivelul ficatului şi odată ce aceasta s-a mărit, degeaba încerci să revii la alimentaţia corectă pe care ai evitat-o 30 ani la rînd, pentru că colesterolul nu va scădea cu mai mult de 20-25% din valoarea lui de acum, şi telespectatorii NU ŞTIU TREABA ASTA. Doar pentru a putea comunica această idee a fost nevoie de acea rubrică. E greu să demolezi un mit creat de alţii şi să vii cu ceva care să le arate telespectatorilor care e adevărul.

Napocel
 Întrebările pentru invitați și la acestea bănuiesc că e de lucru nițel

Cristian Mureșanu
Aici am mai multe etape pe care le parcurg, astfel că o parte le iau chiar de pe internet, altele de la acele emisiuni unde subiectul a fost tratat neştiinţific (nu vreau să spun unde şi cine) iar altele le stabilesc de comun acord cu invitaţii deoarece ei cunosc foarte bine ce se întâmplă în Media şi cum anume se comunică sau mai degrabă nu se comunică informaţia ştiinţifică. De obicei nu aleg mai mult de 7 întrebări pentru că nu va ajunge timpul, dar pentru a avea totuşi siguranţa că nu rămân nici în “pană de dialog” adică să mă trezesc că brusc nu mai ştim ce să spunem, atunci mai adaug o întrebare în plus, la care răspunsul va fi incomplet, dar asta e chiar un lucru bun deoarece e o altă şmecherie de a îl face pe telespectator să ne ceară o continuare a dezbaterii. Noi vrem să îl lăsăm cu o impresie de genul “tocmai pe cînd era mai interesant emisiunea s-a încheiat” sau “nici nu ne-am dat seama cum a trecut timpul”. Deseori invitaţii mei sunt surprinşi cînd dintr-o dată trebuie să întrerup discuţia care a mers “şnur” 59 minute şi anunţ finalul emisiunii. Chiar am avut uneori mici incidente… în momentul în care unul din invitaţi a auzit fraza-şablon “mai avem doar 1 minut pînă la finalul emisiunii”, s-a grăbit imediat să mai adauge ceva, crezînd că acela e ultimul minut al discuţiei, dar acela e de fapt minutul meu în care anunţ tema din emisiunea sau emisiunile viitoare (ceea ce e important în a genera un pic de element de senzaţional care să creeze un interes crescând asupra ideii de a viziona emisiunea în fiecare duminică) şi toate acestea fiind “mijloace” jurnalistice de influenţare a audienţei, repet, cu cele mai bune intenţii.

Napocel
 Subtitrările le faci tot tu. E ceva de transpirat la acest aspect, bănuiesc

Cristian Mureșanu
Aceasta e o muncă extrem extrem de laborioasă şi mă solicită enorm de mult. Pentru o rubrică de 10 minute am nevoie de vreo 7 ore de muncă iar pentru o emisiune filmată cu 3 camere cum a fost interviul cu Bruce Lipton am avut nevoie de 50 de ore muncă. Operaţiune de subtitrare o fac la mine acasă deoarece dacă ar trebui să cer un spaţiu de montaj de 50 de ore atunci ceilalţi colegi cînd ar mai avea timp să îşi monteze emisiunile ? desigur, pregătirea mea de inginer electronist mă avantajează în ceea ce priveşte chestiuni tehnice, gîndire organizată, viziune de ansamblu, capacitate de sinteză, utilizarea aparaturii tehnice, etc. A fost extrem de fascinant pentru mine să traduc şi subtitrez interviul cu Bruce Lipton. Şi iată care au fost paşii: întîi s-a filmat întreaga discuţie, care a fost mai lungă de o oră, apoi am făcut un premontaj cu discuţia gata tăiată şi cosmetizată pentru a se încadra în spaţiul şi subiectul emisiunii. Pe urmă încep să fac traducerea după sonor şi o salvez într-un document word. Fac o verificare prin reascultarea interviului citind simultan textul şi descopăr o mulţime de greşeli. Pe urmă chem pe cineva cunoscut care ştie limba engleză şi română mai bine decât mine şi iaraşi descoperim greşeli. Aşa că asta mai durează vreo 10 ore. Pe urmă începe etapa de sincronizare a textului cu imaginea, care e la fel de extenuantă ca şi traducerea şi durează încă o dată timpul necesar traducerii (deci e ca şi când ai traduce de două ori). Pe urmă iarăşi trebuie vizionat materialul dar cu subtitrarea neîncorporată fişierului video deoarece voi descoperi linii sărite, uitate, sau care au erori de sincronizare. Pe urmă încep să fac o nouă verificare într-o formă de previzionare a filmului aşa cum urmează el să arate cu subtitrarea “lipită” pe imagine şi din nou descopăr greşeli, linii prea lungi pe care soft-ul le splitează în două sau trei părţi, virguli puse aiurea… e horror, ce să zic ? Dar după ce previzionarea îmi arată că nu mai am greşeli atunci nu o introduc imediat deoarece trebuie să continui montajul inserând imagini, grafice, animaţii, sigle, alte titraje, efecte, etc. Doar după ce totul e finalizat, preiau din nou fişierul şi îl randez cu subtitrare. Prelucrările mai durează încă vreo 10 ore… dar acesta e un timp “mort” în care pot fie să mă relaxez, fie pot viziona ce se întâmplă descoperind cu stupoare noi greşeli… şi atunci dau stop, corectez, revin … şi până la urmă iese bine.

Napocel
 Hehehe, un top să zicem. Ia spune-mi te rog Cristi, care a fost cel mai dificil montaj?

Cristian Mureșanu
Am avut 3 emisiuni foarte grele: “Creierul şi Conştiinţa” (un interviu cu dl prodecan Dafin Mureşanu despre misterele creierului, apoi interviul cu Bruce Lipton unde am folosit peste 450 de inserturi, 700 de linii de subtitrari, peste 150 de grafice facute de mine, … iar a treia a fost reportajul documentar de la INCDTIM, filmat integral la INCDTIM si care a fost impartit pe 10 capitole cu cite 4 sub-capitole, a avut tot aşa vreo 300 de inserturi video… am lucrat la fiecare din aceste emisiuni între 35 si 60 de ore. Şi pe lîngă toate acestea trebuie să am grijă la absolut tot ceea ce înseamnă copyright, drepturi de autor, să am toate hârtiile semnate, mai ales cînd fac interviuri cu specialişti din străinătate, să îmi stabilesc orele de filmare, probe, … nu reuşeam să îl fac pe Bruce Lipton să înţeleagă cum să stea în faţa camerei web la el acasă în California astfel încât să fie o distanţă mai mare dar cred că nu avea loc destul acolo unde îşi aşezase calculatorul deoarece în spate era un ghivechi greu şi mare cu o plantă exotică. Nu puteam să îi cer să mute ghiveciul. Alte unghiuri au avut lumină proastă, dînsul e un om extrem de ocupat, aşa că m-am bucurat să îl pot filma aşa cum s-a putut. Dar toate aceste culise lumea nu le ştie şi munca din spate nu se vede…

Napocel
 Continui pe același calapod, dar cea mai complexă ediție din punct de vedere tehnic? 

Cristian Mureșanu
Cred că cea mai complexă a fost cea cu invitatul şi prietenul meu Adrian Borza, numită “Muzica şi Calculatorul” unde am folosit: demonstraţii în direct cu sunet preluat de la aparatele aduse în platou, imagini şi comentarii proiectate în direct pe monitorul LCD, 3 rubrici foarte complexe a câte 7 minute fiecare inclusiv videoclip montat pe secvenţă sonoră, montaj pe sunet, montaj din spectacol multimedia… şi spre finalul emisiunii am răspuns şi la cîteva mesaje recepţionate telefonic de la cineva care viziona emisiunea în direct.

Napocel
 Nu slăbesc strânsoarea, cel mai dificil subiect de stiință și cum ai reușit să-l comunici pe-nțelesul celor care nu sunt specialiști?

Cristian Mureșanu
Cel mai dificil a fost “Acvaporinele, o prioritate românească”. Am dat de acest subiect cu totul întâmplător deoarece anul trecut s-a desfăşurat la Cluj un Congres Mondial şi ştiam că o să vină foarte multe personalităţi ştiinţifice dar în momentul în care am fost în prima zi să aflu despre ce este vorba, NU AM ÎNŢELES ABSOLUT NIMIC. Îmi venea să îmi dau pumni în cap. Totul era vorbit în engleză, totul era prezentat în limbaj avansat, cu una sau două excepţii (care au salvat situaţia). A doua zi mi-am luat aparatura şi m-am dus din nou la locul faptei, sala de spectacole a Academiei Gheorghe Dima, locul cu cea mai proastă lumină posibilă (din punctul de vedere al unei imprimări de bună calitate) şi m început să iau cadre dar în continuare nu puteam înţelege care e treaba cu acvaporinele. Partea cu premiul Nobel care a fost acordată unor specialişti americani in baza unei descoperiri prioritar romanesti am inteles-o, dar nu era suficient. Am fost foarte ingrijorat ca nu stiam ce sa fac, dar am continuat sa inregistrez imagini in ideea ca poate pe parcurs o sa imi vina ideile la cap. Normal nu procedez in felul acesta, ci cam ştiu exact ce imagini am nevoie. Primul mare noroc al meu a fost că am putut să iau câteva interviuri scurte de la domnul profesor Benga şi deja lucrurile începeau să se clarifice, apoi în sală am avut sansa să vizionez prezentarea unui profesor din Singapore care mi-a fost foarte clara si ulterior I-am luat si domniei sale un interviu de 5 minute in limba engleză si pe urmă mi-a oferit si imaginile originale pe care le avea pe un memory stick şi nu în ultimul rînd am avut sansa de a-l întîlni pe jurnalistul de ştiinţă şi scriitorul Alexanru Mironov şi cu aceste comentarii culese în cele 3 zile ale Congresului deja începeam să “vizualizez” rubrica de 10 minute a emisiunii… am făcut montajul, grafice, animaţiile le aveam gata făcute de la domnul profesor din Singapore, imagini din sala, traducere si subtitrare, premontaj, montaj final… asa cum am scris anterior.

Napocel
 Termin asaltul. Cum se raportează telespectatorii la tine și emisiunea ta? 

Cristian Mureșanu
Anul acesta emisiunea mea a intrat in atentia publicului mai mult decit ceea ce s-a “acumulat” in ultimii 2 ani la un loc. Nu cred ca are vreo legatura cu mitul anului 2012 dar e oricum un lucru benefic că s-a intimplat astfel. Deseori telespectatorii se raportează la mine şi mai rar la invitati uitând de faptul că eu nu sunt decât omul cu intrebarile si organizarea. Dar mai e un lucru interesant de remarcat aici, şi anume, în funcţie de ce episod prinde fiecare, mai mult sau mai puţin întâmplător, duminica la ora 18.00, cei cu care uneori comunic sau mă întîlnesc pe stradă mă întreabă dacă sunt fizician, biolog, medic, climatolog sau io ştiu ce alte meserii s-ar potrivi cu temele foarte diverse abordate. Probabil vor fi surprinşi să afle că sunt inginer electronist după diplomă dar în urma unui concurs organizat prin UNESCO am primit Diploma de Jurnalist de Ştiinţă iar in rest nu am nici doctorate nici masterate, nu sunt specialist în nici un alt domeniu… iar electronica pe care o ştiu eu e deja perimată de vreo 20 ani de când nu am mai practicat-o. Repet, sunt doar OMUL CU ÎNTREBĂRILE ŞI ORGANIZAREA.

Napocel
 Planuri de viitor în legătură cu emisiunea “Știință și cunoaștere”? 

Cristian Mure;anu
Am în pregătire o emisiune despre ACTA, care cred că va fi de mare interes, un miniserial de 10 episoade cu alte dezvăluiri ale fostului consilier al Papei Ioan Paul al 2-lea, care a avut acces la Biblioteca Vaticanului timp de 17 ani… însă nu ştiu ce se întâmplă cu norii negri au disponibilizărilor ameninţătoare în urma cărora unii am putea rămâne fără servici şi asta în decurs de mai puţin de o lună.

Napocel
 Eh, timpul a trecut cu viteză warp și în mod plăcut, precizez, mulțumesc pentru asta dragă Cristi. Continuăm zilele următoare dacă-mi vei permite,  zile în care te voi ruga să-mi spui câte ceva despre ACTA și bineînțeles, despre climă într-un context real, după cum spuneai mai devreme. O după-amiază plăcută Cristi

“Sal’tare dragilor”! O primăvară “cool-ă” vă doresc!

Fiindcă e o zi frumoasă pentru colega mea, Mirela PETE și zi de petrecere pentru soțul său, Csaba PETE de la Clipe de Cluj, țin să-i urez:

Așa că, PLAY:

Voi continua aici o discuție cu un bun coleg de la TVR Cluj, domnul Cristian Mureșanu, realizatorul emisiunii ” Știință și cunoaștere”, difuzată în fiecare duminică pe TVR CLUJ, cu începere de la orele 18.00. O șuetă începută pe noul meu blog, unde vă invit când dispoziție și timp aveți: BLOG DE TURY! Partea a 1 a discuției o găsiți aici: CLICUIEȘTE
Puteți intra în blogul meu și de pe sidebar-ul din dreapta a site-ului Clipe de Cluj (Blog de Tury), adică pe lângă Napocel, mai am un pseudonim: Tury! Hehehe

Napocel
Cum îți alegi subiectele pentru emisiuni, Cristi? Acoperi o paletă mare de subiecte, sunt sigur că e ceva de lucru la acest aspect

Cristian Mureșanu
În primul rând, permite-mi să-i transmit colegei tale din echipa Clipe de Cluj, Mirela Pete, un sincer LA MULȚI ANI! Ca și colegii mei de redacție, citesc presa, vizionez filme, caut articole pe internet și încerc să aflu care sunt cele mai discutate subiecte din domeniul științei și cunoașterii după care analizez modul în care aceste suviecte sunt prezentate de către diverse persoane, mai mult sau mai puțin pregătite în acel domeniu și în ce fel sunt ele înțelese de către cititorii care își exprimă opiniile vis a vis de acel subiect. Uneori e amuzant să citesc comentariile unui articol despre ” conspirațiile satanice” deoarece acestea sunt extrem de diferite, începând cu cele care susțin ideea apoi avem cele care critică persoanele care susțin ideea, pe urmă avem adevărate lupte ale opiniilor și dacă dialogurile se prelungesc pe mai multe pagini atunci am ocazia să mă delectez cu limbajul de cartier mai mult sau mai puțin grosolan, îndreptându-se uneori spre insulte, caracterizări răuvoitoare și altele. De asemenea citesc comentariile filmelor artistice al căror subiect se încadrează în specificul emisiunilor mele și în măsura în care am acces pe internet, le vizionez cu scopul de a-mi forma o opinie pe care  o voi prezenta într-o anumită emisiune.

Eu și Cristi la șuetă (azi dimineață)

Napocel
Înțeleg că, “sapi” adânc și în filme.  După ce anume  ”sapi”?

Cristian Mureșan
Cum spuneam, informația științifică e pe primul loc. O pot descoperi în aproape toate genurile de filme (sci-fi, thrillere, acțiune, dramă etc.). Pe de altă parte, atunci când vizionez un film artistic sau documentar dintr-i anumită… să-i zicem “deformație profesională”, nu îl mai pot perceepe într-i fuziune completă: imagine-dialoguri-muzică. Acest lucru se întâmplă dar numai parțial deoarece mintea mea s-a obișnuit să vadă nu doar un film ci un montaj care “curge” în timp real și atunci când vizionez un film de “mâna a doua “, de regulă în cele cu buget mic, cu actori necunoscuți, eu văd și alte “lucruri” pe care telespectatorii neantrenați nu le observă precum o ” săritură de cadru” (cum îi spunem noi), un efect de croma de slabă calitate, o filmare cu nivelul de alb prost reglat sau alte erori. Dar învăț și multe lucruri bune, tehnici de montaj, crearea de animații, efecte sonore și altele.

Sper că v-am făcut curioși și dacă da, următoarea postare va fi cu partea a 3 a, mai lungă, consistentă-interesantă! Să ne revedem cu bine și să-nchinăm un pahar pentru Mirela PETE (“ió” am “tras” deja în cinstea sa un “clonț” de coniac Jidvei!).

Invit și:
Rokssana,  Nice,  Colorbliss,  Carmen,  altcersenin,  Elena,  Adela Onete,  Alex,  Andra Pavel,  Socrița,  Stela,  Tatiana,  Questioare,  Piticul de departe, silavaracald,  Aurora Georgescu